Celebra dilemă cu întâietatea oului sau a găinii a fost rezolvată

Celebra dilemă cu întâietatea oului sau a găinii a fost rezolvată de cercetătorii de la Universităţile Warwick şi Sheffield. Iar răspunsul este … găina! Pentru această descoperire ei au studiat modul de formare a cojii de ou împreună cu toate componentele sale, utilizând supercomputerul HECToR, unul din cele mai performante din UK, împreună cu softul și expertiza celor de la Numerical Algorithms Group. În urma cercetărilor s-a descoperit că proteina ovocledidin-17 (OC-17) joacă un rol esențial în formarea cojii și folosește la transformarea carbonatului de calciu în cristale de calcit, acționând ca un catalizator în creșterea rapidă a cojii de ou. Fără această proteină oul nu s-ar putea forma. Iar cum proteina OC-17 se poate găsi doar în ovarele găinii, se poate deduce destul de simplu că găina a fost înaintea oului.

Satelitul american Wise isi incheie pentru moment misiunea

Pe 17 februarie 2011, dupa mai mult de un an de operare in spatiu, satelitul american Wise si-a incheiat oficial misiunea. La ora 20:00 GMT centrul de control a trimis o secventa de comenzi care au pus satelitul in stare de hibernare pana la viitoare ordine.

Desi complet functional din perspectiva echipamentului de bord, la momentul actual satelitul este nefolositor din punct de vedere stiintific. Intreaga misiune este bazata pe sensibile observatii in infrarosu iar pentru acest lucru satelitul are nevoie de racirea detectoarelor (racire care se face cu ajutorul hidrogenului lichid circulat prin instalatii speciale criogenice). Misiunea avea initial o durata de viata proiectata de 10 luni, timp in care trebuia sa realizeze 1.5 scanari complete ale sferei celeste si aproximativ 2.7 milioane de imagini, dar in luna mai 2010, in perspectiva consumarii resursei de hidrogen lichid si prin prisma faptului ca satelitul functiona foarte bine in continuare, o comisie speciala a luat in discutie o posibila extensie de 3 luni. La acea data s-a considerat ca nejustificata operarea misiunii dupa scenariul clasic care ar fi adus la bugetul misiunii cheltuieli de 6.5 milioane de dolari fara un aport stiintific semnificativ. S-a gasit insa o solutie de compromis in sensul ca in conditiile in care cel putin 2 din detectoarele de bord pot fi folosite cu suces fara o racire criogenica satelitul putea fi folosit in continuare pentru cautarea potentialelor amenintari la adresa Pamantului asa numitii ‘near Earth asteroids’.
In aceasta faza aditionala “NEOWISE Post-Cryogenic Mission” care a costat NASA doar 400.000 de dolari/luna, satelitul a fost capabil sa isi indrepte atentia asupra cometelor si asteroizilor din sistemul nostru solar, reusind sa descopere 20 noi comete si mai mult de 33500 de asteroizi din care 134 au orbite ce ar putea pune in pericol Pamantul.
Primul catalog cu datele colectate de misiunea Wise (incluzand primele 14 saptamani petrecute in spatiu) va fi facut public in aprilie 2011, dar mult mai interesant va fi catalogul complet care va aparea in martie 2012, iar el va confirma sau infirma in buna masura speculatiile care au aparut in lumea astronomica privind existenta asa zisei planete Tyche.